PEREGRINARI PE MELEAGURI DE TEI(U)
Would you like to react to this message? Create an account in a few clicks or log in to continue.
SA PASTRAM ROMANIA CURATA!
Sa pastram Romania curata!
Social bookmarking

Social bookmarking reddit      

Pastrati adresa Ghidul profesorului istet pe site-ul dvs. de bookmarking social

Bookmark and share the address of PEREGRINARI PE MELEAGURI DE TEI(U) on your social bookmarking website

Campanie pt.denormalizarea consumului de tutun pentru un stil de viata sanatos

Sat Sep 04, 2010 6:00 am by profesor, Corina Ciobanu

Societatea Română de Pneumologie alături de Pfizer România, cu sprijinul asociației Aer Pur România și al RPFR- Rețelei pentru Prevenirea Fumatului din România anunță lansarea unei campanii de informare pe tema renunțării la fumat prin tratament.
Campania se derulează atât în mediul online, pe site-ul www.naepop.ro, cât și în social media.
Site-ul il prezinta pe Nae Pop, un om care nu poate …

[ Full reading ]

Comments: 1

Log in

I forgot my password

Vremea
RSS feeds


Yahoo! 
MSN 
AOL 
Netvibes 
Bloglines 


Statistics
We have 50 registered users
The newest registered user is franceska279

Our users have posted a total of 483 messages in 444 subjects
March 2024
MonTueWedThuFriSatSun
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Calendar Calendar


RECENZIE- MICII JRNALISTI

Go down

RECENZIE- MICII JRNALISTI Empty RECENZIE- MICII JRNALISTI

Post by profesor, Corina Ciobanu Thu Jul 30, 2009 11:42 pm

Destinul lui
Vladimir STREINU în cărțile lui Vasile R. FĂLCESCU

Despre proiectele de o viață ale profesorului Vasile Fălcescu nu poți vorbi în câteva rânduri. Ele încep din tinerețe și sunt legate de o comună din sudul județului Argeș cu bogată tradiție culturală dar și cu frământări dureroase. „După o scurtă perioadă de activitate în capitală, s-a stabilit definitiv în comuna Teiu - cuib blestemat și misterios al strămoșilor săi, părăsit de tatăl său”. S-a dăruit școlii în calitate de profesor de limba și literatura română și de director coordonator. Fiind profesor și teian după tată, s-a integrat în viața spirituală a satului dar, marea sa pasiune a fost opera lui Vladimir Streinu (Nicolae Iordache), fiu al comunei Teiu. Pe vremea când profesorul Vasile Fălcescu își lega destinul de al lui Vladimir Streinu acesta era receptat ca „dușman de clasă” și „deținut politic”- condamnat pentru uneltire, alungat din învățământ dar mai întâi din satul natal Teiu, (din 5 februarie 1949) pe care nu l-a mai revăzut niciodată. Poate acest destin zbuciumat și nedrept l-a îndemnat pe profesorul Fălcescu să se apropie de opera lui Streinu. Numai cugetul său, ispitit de pofta de luptător l-a încurajat să bată la ușa autorităților comuniste pentru redarea lui Vladimir Streinu circuitului spiritual pe care îl merita. Chiar dacă demersurile profesorului au vizat un spațiu restrâns, pentru început la nivelul comunei, acesta a devenit de nivel național. În fiecare an, în jurul datei de 23 mai, începând din anul 1971 până în prezent, Teiu a devenit loc de pelerinaj pentru oameni importanți ai culturii românești. Sâcâit de insistențele profesorului Fălcescu, fostul Prim Secretar al Comitetului Județean de Partid Argeș, Gheorghe Năstase, a luat hotărârea înființării Societății Culturale și a Casei Memoriale cu numele scriitorului. Inaugurarea Societății Culturale a avut loc în luna noiembrie 1971. Din documentele care aparțin lui Vasile Fălcescu aflăm care au fost personalitățile care au participat la inaugurare și altele care au venit și revenit în mijlocul teienilor scoțând din anonimat comuna Teiu. Le vom aminti la timpul potrivit. În anul 2008 dascălul teian publică a patra carte dedicată lui Vladimir Streinu. Câtă dăruire față de un ideal! Cu greu smulgi vreo mărturie despre aventura cercetării, scrierii și publicării a patru cărți dedicate unei personalități în casa căruia a poposit doar de câteva ori dar, de o viață locuindu-i spațiul spiritual. În rândurile următoare vom elabora noi înșine o descriere a celor patru cărți monografice.
Multe materiale au fost publicate în presa locală sub forma unor articole dar, în anul 1998, profesorul Fălcescu publică prima carte intitulată „Teiu- cuibul părăsit al lui Vladimir Streinu”. (Ed. Didactica Nova, Pitești). Apariția cărții a fost susținută financiar de Consiliul Local Teiu. Atât autorul cât și consilierii locali sau învățătoarea Dumitra Lică, primarul comunei, văzând cu câtă greutate se strâng banii pentru un gest cultural, temându-se probabil că viitorul nu le va mai permite asemenea fapte, au purces la selectarea bogatului material adunat pentru mai multe volume impunând cărții forma unei monografii a comunei Teiu cu referire la valorosul fiu al său, Vladimir Streinu, sau a unei monografii „Vladimir Streinu” cu referiri monografice la comuna Teiu. Această strategie nu știrbește cu nimic strădania profesorului Fălcescu ci din contră arată subtilitățile la care trebuie să recurgi pentru a împlini un act cultural. Am constatat acest lucru din structura cărții și l-am interpretat, sper eu, cu obiectivitate. Trebuie remarcat din capul locului că „Teiu- cuibul părăsit al lui Vladimir Streinu” este o carte scrisă temeinic, având la origine nenumărate documente cercetate și nu lasă impresia unei lucrări de circumstanță. Vom demonstra pe parcurs că fiecare volum dedicat lui Vladimir Streinu conține un bogat material biobibliografic care scoate la lumină opera și personalitatea poetului și criticului teian venind în sprijinul oricărui căutător al comorii spirituale streiniste.
Vorbind despre primul volum menționăm strădania autorului pentru înființarea Casei Memoriale Vladimir Streinu, a Societății Culturale „Vladimir Streinu” și a Universității Populare, a organizării fiecărei manifestări comemorative dar și personalitățile de prim rang ale spiritualității românești care au pășit în repetate rânduri în comuna Teiu, girând prin gestul lor valoarea acestor acțiuni.
Păstrând coordonatele lirice, doar este vorba de un poet, autorul consideră ca numele comunei Teiu este dat de pădurea de tei „din partea de miază-noapte a ei” unde „stă falnică o pădure cu cerbi și căprioare, cu stejari drepți și ulmi care-n ramuri se-mpreună” amintind de „temutul vânător”, Vladimir Streinu, care:
„Cu flinta grea, cu tolbă și corn la cingătoare/ Pășea în văzul lumii la crunta vânătoare”.
Deși, încă din anii tinereții, Vladimir Streinu era un poet prolific nu s-a lăsat amăgit de magia versurilor publicate în volum, determinându-l pe Eugen Lovinescu în anul 1927 să spună că „dintr-o economie artistică împinsă până la avariție, domnul Vladimir Streinu nu și-a adunat încă poeziile în volum”. Noi suntem tentați să credem că doar exigența criticului Streinu a dictat amânarea publicării volumului pe care îl pregătise abia în ultimii ani ai vieții. Respectând dorința tatălui său, fiica poetului, actrița Ileana Iordache Streinu, a tipărit postum volumul de versuri „Ritm imanent” (Ed. Eminescu, 1971).
Partea a doua a cărții „Teiu- cuibul părăsit al lui Vladimir Streinu” dezvăluie câte puțin din laboratorul streinist al profesorului Fălcescu. Chiar dacă amintește doar tangențial despre „poezia lui Vladimir Streinu”, despre poezia în viziunea poetului, despre perioadele creației poetice, suntem asigurați că în următoarele volume vor fi dezbătute pe larg toate problematicile propuse. Așa se va întâmpla.
În anul 2005 apare „Viața lui Vladimir Streinu” (Ed. Tiparg, Pitești).
Este o carte monografică fără prețiozități inutile, fără adaosuri imaginate, nimic romanțat sau poetizat. Nu excelează în speculații. Este o lucrare tehnic-literară care presupune multă răbdare, dăruire, studiu în arhive și biblioteci căutând izvoarele care definesc portretul uman și spiritual al lui Vladimir Streinu.
Din genealogia familiei Șerban Dragne Iordache, tatăl scriitorului aflăm că Nicolae Șerban Iordache, cel ce va fi cunoscut în literatură cu pseudonimul Vladimir Streinu (din anul 1921) s-a născut la 23 mai 1902 în cătunul Teiu Nou, plasa Cotmeana-Gălătești, Argeș.
Copilul a fost „înfățișat” (martorilor) și declarat de Șerban Iordache, tatăl său . Era al șaptelea copil, din nouă, al lui Șerban și al Neacșei Iordache. Tragediile nu i-au ocolit pe Șerban și Neacșa pentru că, din comoara lor cea mai de preț, copiii, patru au murit de mici.
Nu putem trece peste momentul căsătoriei (data lipsește) cu Elena Vasiliu, născută la 4 mai 1903 în Baia de Aramă, jud. Mehedinți, în urma acestei căsătorii, la data de 1 iulie 1930 născându-se, la Găiești, Maria Elena, (ulterior Ileana Iordache- numele de actriță la Teatrul Național București.
Tragedia familiei este evocată și în alte câteva capitole peste care lectorul nu poate trece. Rânduri emoționante vorbesc despre evoluția „țăranului ajuns moșier” Șerban Iordache, om harnic și iubitor de pământ care s-a „înstărit” primind dotă de la tatăl său și de la al șotiei câteva pogoane de pământ, înmulțindu-le muncind „cu soția pe câmp din zori și până în noapte. Secera târându-se pe genunchii legați cu obiele și piei de oaie”.
Trece prin reformele începutului de secol XX, vânzând, cumpărând, pierzând și câștigând după cum știa să-și învârtă socotelile în economia capitalistă. Cea mai grea afacere pe care nu a mai putut-o controla a fost după februarie-martie 1945 când comuniștii declanșaseră „reforma agrară” prin care expropriaseră toate moșiile.
Nicolae Iordache (Vladimir Streinu) vine să-și avertizeze părinții și fratele despre dezastrul care va urma. Era februarie 1949, ultima dată când a mai văzut satul natal.
Pe 18 martie 1950 țăranul-moșier Șerban Iordache moare la Pitești, bătut, cu dinții de aur scoși cu patentul. Pentru ce putea să sufere mai mult? Pentru durerile fizice, pentru munca sa investită în averea care încăpea pe mâinile comuniștilor, pentru familia îndurerată și rătăcită de urgiile vremurilor?
De universul natal Vladimir Streinu se „înstreina” tot mai mult fiind chemat de sirenele care îl ademeneau prin farmecul literelor rămânând pe alte meleaguri „în căutarea marii himere”- poezia.
Prin momentele importante ale vieții sale ne conduce condeiul stăruitor al profesorului Fălcescu. Bibliografia cercetată, convorbirile notate sau înregistrate pe bandă de magnetofon, evocările prietenilor și colegilor ne dă convingerea că „itinerariul” prin viața lui Vladimir Streinu ilustrează transformările, uneori fericite, alteori chinuitoare care au intervenit în viața lui.
Volumul „Vladimir Streinu și himera poeziei” apărut în anul 2008 la Editura Tiparg din Pitești a fost lansat cu ocazia comemorării lui Vladimir Streinu din data de 5 iunie 2008, iar în Caietele Vladimir Streinu nr. 1 din 2006, însuși autorul a prezentat o parte din conținutul volumului astfel încât astăzi considerăm că nu mai este necesară decât o prezentare enunțiativă.
A patra carte dedicată lui Vladimir Streinu a apărut tot în anul 2008 la aceeași editură „Tiparg” și se numește „VLADIMIR STREINU evocat de contemporani”.
În primul capitol autorul refolosește unele jaloane biobibliografice, pe care le-am întâlnit și în celelalte cărți, oferind cititorului înlesnirea de a avea la îndemână datele cronologice mai importante ale operei și vieții lui Vladimir Streinu.
În capitolul II aflăm ce însemna să demolezi prejudecățile autorităților comuniste, cum să reabilitezi o personalitate culturală care s-a înstrăinat chiar și de familie pentru împlinirea idealurilor sale doar cu vina de a fi fost fiul unor țărani înstăriți prin munca lor sau pentru simpatiile politice față de un partid care răspundea idealurilor sale.
La un an de la moartea scriitorului, pe 28 noiembrie 1971, se constituie Societatea Culturală „Vladimir Streinu” în comuna Teiu, județul Argeș. Câteva personalități importante ale culturii naționale evocau personalitatea lui Vladimir Streinu dar nu uitau să mulțumească, conform obiceiului, organelor de partid și de stat care au ajutat sau mai bine zis nu au obstrucționat asemenea manifestări. Din speech-urile celor prezenți la întâlnirile comemorative, profesorul Vasile Fălcescu a extras pe cele mai relevante, conturând personalitatea lui Vladimir Streinu în viziunea contemporanilor săi și importanța înființării Casei Memoriale și a Societății Culturale „Vladimir Streinu”.
„De-acum înainte, datorită acestei societăți, comuna dumneavoastră (Teiu) va ocupa pe lista țării același loc pe care-l ocupă alte comune, în care se găsesc asemenea societăți, asemenea case memoriale. Așa cum în Moldova avem satul Mircești, unde este înmormântat Vasile Alecsandri, așa cum în aceeași Moldovă avem satul Ipotești, unde s-a născut Mihai Eminescu, așa cum în Transilvania avem satul Hordou, unde s-a născut poetul George Coșbuc, tot așa și în această comună, de-acum înainte, va crește o lumină nouă, o flacăra mare, care este flacăra amintirii lui Vladimir Streinu și-n același timp, o flacără pentru cultura românească, pentru arta românească” .
Cu aceeași ocazie s-au făcut câteva propuneri concrete: - alcătuirea unei monografii științifice a satului Teiu; - alcătuirea unui plan de culegere a folclorului din acest sat; - să se facă o strânsă anchetă dialectală în acest sat, așa de curat românește, așa de reprezentativ pentru această zonă a țării; - o școală de aici din Teiu să poarte numele „Vladimir Streinu ”.
Cu ocazia inaugurării Casei Memoriale, în data de 28 mai 1972, Șerban Cioculescu anunța că „un mănunchi de cercetători (de la Institutul de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu”), împreună cu mine (S.C.)ne-am luat angajamentul să tipărim întreaga operă a lui Vladimir Streinu”. În același discurs spunea: „întocmai ca pentru marii noștri clasici, Eminescu, Caragiale, Creangă, nici un rând din cele scrise de Vladimir Streinu nu trebuie să se piardă” (…) lectura atentă a lui Vladimir Streinu este și o școală a gustului, e un prilej de educație estetică”.
Propuneri, promisiuni, s-au făcut cu ocazia fiecărei comemorări dar, puține s-au materializat. O pseudomonografie a comunei Teiu a fost realizată, așa cum am menționat la început, de către profesorul Fălcescu care, constrâns de condițiile materiale ale comunității a trebuit să combine monografia comunei Teiu cu monografia Vladimir Streinu. Despre tipărirea întregii opere nu știm să se fi realizat încă, iar rândurile scrise de Vladimir Streinu parcă au avut și ele soarta “înstreinatului” fiu al comunei Teiu. Trebuie să menționăm că, în ciuda vicisitudinilor de tot felul și nu în ultimul rând al greutăților financiare, s-au găsit oameni care au scos din buzunarul lor sumele necesare tipăririi cărților menționate, Mihai Popescu – primar si fiu al satului și inginerul Gelu Muja, iar entuziasmul profesorului Fălcescu a fost molipsitor în rândul generației tinere. De câțiva ani s-au implicat în mișcarea streinistă fii ai satului care, la vârsta primelor comemorări aveau 2-3 ani. Revista ARGEȘ condusă de scriitorul Jean Dumitrașcu - fiu al comunei Teiu, a găzduit nenumărate eseuri dedicate lui Vladimir Streinu, a organizat Concursul național de critică și istorie literară “Vladimir Streinu” care a ajuns la Ediția a IV-a, organizatorii propunându-și relansarea cercetării vieții și operei lui Vladimir Streinu. Concursul se desfășoară pe două secțiuni: critică literară și istorie literară, ambele având ca tematică pe Vladimir Streinu. Tot prin grija lui Jean Dumitrașcu, de patru ediții apare, în cadrul Centrului Cultural Pitești, revista „Caietele Vladimir Streinu”.
Analizând cele patru cărți ale profesorului Fălcescu putem considera că materialul biobibliografic adunat, cercetat și publicat reprezintă un material de studiu ordonat, o ofertă generoasă pe care o dăruiește celor interesați de opera lui Vladimir Streinu.
Nicolae EREMIA
profesor, Corina Ciobanu
profesor, Corina Ciobanu
Admin
Admin

Female Numarul mesajelor : 566
Varsta : 45
Localizare : Pitesti-ARGES
Puncte : 1332
Reputatie : 0
Data de inscriere : 2008-06-28

http://scoalateiuarges.ning.com/

Back to top Go down

Back to top

- Similar topics

 
Permissions in this forum:
You cannot reply to topics in this forum