ESEU DE IARNA- CUGET DE DECEMBRIE

SCOALA CU CLASELE I-VIII “VLADIMIR STREINU”-TEIU-ARGES
Eseu
- Cuget de decembrie –

Autor: profesor, Corina Ciobanu; cory.prof@yahoo.com
Co-Autor: institutor, Petruta Toculet; t.petruta_2009@yahoo.com
Corina Ciobanu; cory.prof@yahoo.com
- CUGET DE DECEMBRIE -
Iarna si-a intrat pe deplin in drepturi si a pus stapanire pe tot ce inseamna suflare omeneasca si intindere nemarginita. Satul vegheza linistit sub nametii viscoliti de ganduri razlete. Intr-un ungher al acestui tablou de iarna cu mireasma-i de cetina de brad, ma regasesc cazuta pe ganduri, veghind la zapada ce scartaie sub pasii rataciti ai vreunui trecator.
Dincolo de tot ce inseamna iluzie, adevar, speranta, caut in adancul sufletului meu si incerc sa cuget la clipe de mult apuse care si-au lasat fara sa vrea amprenta asupra mea.
Gandesc la clipele in care eram copil, cand nimic nu mi se parea imposibil si ma bucuram de orice vis neimplinit inca.
Astazi, desi acele clipe au ramas inchise in labirintul inimii mele, labirint pe care numai gandul il mai poate deschide, mai pastrez cateva din amintirile acelor vremi in care, cu suflet inocent de copil speram la clipa ce vine, la necunoscut si tindeam necontenit spre fericire.
Si cred ca, desi a nins cu ani de atunci, nimic nu s-a schimbat caci am invatat sa mai sper si sa mai fiu inca fericita.
Petruta Toculet; t.petruta_2009@yahoo.com
Ma bucura cu aceeasi pasiune jocul fulgilor de nea care mi se topesc in palma, jucausi si sclipitori, patura alba si pufoasa ce se asterne intr-o clipita si care te indemna la harjoneala si visare in mirificul taram al ghetii, traiesc cu aceeasi intensitate bucuria Sarbatorilor de iarna care, desi nu mai au aceeasi magie ca altadata, imi trezesc mii si mii de amintiri ce-mi rascolesc simtirea, invat zi de zi ca trecutul poate fi trait si in prezent si ca la baza viitorului nu sta altceva decat propria noastra vointa.
Toate aceste amintiri ma urmaresc parca si acum si nu-mi dau pace competandu-mi iernile troienite de negurile gandurilor hoinare.
Corina Ciobanu; cory.prof@yahoo.com
Ce-mi doresc eu, Mosule, de la tine?!
Nimic in plus fata de ceea ce mi-am dorit mereu pentru mine si pentru cei dragi mie: sanatate, vointa si liniste sufleteasca dar mai ales puterea de-a ignora micile rautati mai mult sau mai putin inofensive ale celorlalti.
Mi-as dori sa-mi poti lasa sub brad puterea de-a intelege lumea cum e ea, cu bune si rele, frumos ambalata intr-un Site Internet pe care sa-l deschid cu un singur CLICK ori de cate ori simt ca-mi pierd increderea in mine si in ceilalti sau ori de cate ori gandurile mele rebele vor rataci grabit spre Cunoastere.
Ma imaginez adesea pe taramul tehnologiei, navigand printre nemuritoarele povesti care mi-au incantat candva copilaria, dand fiinta unor personaje de basm in care sufletul meu controversat inca mai crede.
Petruta Toculet; t.petruta_2009@yahoo.com
Acum imi dau seama ca retraiesc aceleasi sentimente prin Craii Zapezilor si Zanele Ingheturilor, acesti inocenti ce mi-a fost dat sa le pot indruma pasii catre o lume noua, a cunoasterii.
Privesc spre ei cu aceeasi candoare si sete de stiinta pe care mi-ar fi placut sa le fi simtit si eu candva.
Si-mi dau seama ca, desi am trait in lumi diferite, in ere virtuale distincte , ne leaga aceleasi trairi: dorinta de cunoasterea, de depasire, de accesare a tot ceea ce inseamna necunoscut, iubirea de adevar si de depasire a propriului Eu. Si fiecare dorinta a dat nastere altora, mai pline de mister, mai provocatoare, mai profunde.
Corina Ciobanu; cory.prof@yahoo.com
Cum a inceput totul?!
Nu as sti sa-ti spun insa mi-as deschide sufletul in fata ta si ti-as marturisi, draga Mosule, ca le-am insuflat micilor Internauti curajul de-a fi ei insisi iar ei, la randul lor, mi-au dat impulsul de-a nu ma opri si de-a le insoti universul virtual in care existenta lor curata si inofensiva este accesata. Si astfel, profitand necontenit de acest obiect cu nume onorific de Calculator ce mi-a fost dat sa-l cunosc si caile sale atat de controversate, am invatat sa ma las prada visului cibernetic si am fost condusa de val acolo unde imaginatia nu are limite, acolo unde nimic nu pare imposibil si totul este la el acasa.
Petruta Toculet; t.petruta_2009@yahoo.com
Aici, in acest nou taram al cunoasterii, totul incepe nu cu “A fost odata” sau “Daca n-ar fi, nu s-ar povesti” ci cu alte cuvinte magice precum “Click!” sau “Access!” si atunci, ca prin farmec, totul se deschide pentru a-ti oferi privelistea mult visata: o Scoala a Viitorului in care scolarii intra pe baza de parola, clase in care este nelipsita buna dispozitie data de increderea ce ne-o impartasim reciproc si o enorma incredere construita de-a lungul acestor ani in care am invatat unii de la altii ca pentru a pune bazele Cunoasterii, trebuie mai intai sa-ti doresti asta si sa ti-o doresti cu inversunare, fara “doar” si “poate”.
Corina Ciobanu; cory.prof@yahoo.com
Imi imaginez, draga Mosule ca-n aceasta scoala copiii vor fi toti egali in drepturi si ca nimic din ceea ce inseamna cai inaccesibile date de etnie, religie, conditie sociala nu vor mai trona Imperiul Omenesc pe care unii nu au inca puterea sa-l perceapa.
Gandesc ca aceasta Scoala, pe care eu o vad a Viitorului, va constitui Universul Virtual pe care oricine il va putea accesa dupa bunul plac ori de cate ori sentimente precum speranta, tristetea, nefericirea, dorinta de cunoastere vor pune stapanire pe inimile inclestate de nedreptatile vremii ale fiecarui suflet, o intreaga galaxie desavarsita de dorintele nestramutate ce orbiteaza in jurul nostru.
Petruta Toculet; t.petruta_2009@yahoo.com
Ce vor vedea?
O lume noua, nedescoperita inca in care cuvantul “Imposibil” nu numai ca si-a pierdut drastic din valoare dar si propria-i radacina, o lume in care trebuie nu numai sa vrei sa crezi ci sa ti-o doresti cu inversunare a fi mai buna, mai dreapta, mai onesta; o lume pe care accesand-o vei descoperi nu numai Cunoasterea ci si caile care-ti vor purta pasii spre a o ajunge, vei desoperi nu numai Fericirea ci si cum se construieste ea.
Corina Ciobanu; cory.prof@yahoo.com
Poate nu vei intelege, Mosule, ca ceea ce-mi doresc eu de la tine nu este doar pentru acest Craciun, ci este aievea pentru ca as dori sa-mi poti darui propria-mi dorinta de-a continua, si de a-mi pretinde mie-insami mai mult , cu fiecare clipa ce apune si-a nu-mi permite vreodata sa cad prada monotoniei si indiferentei ce pune uneori stapanire pe sufletele inocente si lipsite de dorinta de autodepasire.
De ce-ti spun toate acestea?
Pentru ca stiu ca poti, pentru ca si eu la randu-mi stiu ca pot oferi mai mult decat o fac, pentru ca tu stii ca, atat eu cat si tu si chiar si altii aidoma noua-putem schimba ceva si o putem face impreuna.
Cugetand la toate aceste ganduri asternute sub Bradul ce ma asteapta sa-i insotesc Seara de Craciun, constat, Mosule Drag al simtirilor mele apuse si al celor ce le vor urma, ca ti-am cerut prea multe si nu pot concepe ca sufletul tau marinimos sa poata cadea prada dorintelor mele egosite dintr-o seara tarzie de decembrie si am decis ca, de aceasta data sa nu-ti mai cer nimic pentru ca mi-am dat singura seama, intr-un sfarsit, ca pentru a pune bazele Cunoasterii trebuie doar sa vrei iar pentru a accesa Site-ul Fericirii, trebuie numai sa-ti doresti.
Iar eu imi doresc nespus ca atunci cand tu vei veni iar, in alte seri de iarna tarzie si cand Craciunul va bate-n ferestrele cu flori de gheata, sa ninga peste mine cu Fericire.
Petruta Toculet; t.petruta_2009@yahoo.com
M-as gandi atunci sa te astept in prag si sa-ti ofer in dar inima mea cu gandurile si dorintele mele, precum si cateva clipe de neuitat pe care as dori sa le pot ingheta spre a nu se mai topi vreodata si sa incerc sa inteleg ca miracolul existentei tale, draga Mos Craciun, este invaluit intr-un noian de mister care ne face pe noi, oamenii, sa nu ne pierdem bucuria de a trai, bucurie care, cu fiecare mantie de nea ce se asterne intre noi si inveleste vazduhul la rasunetul armonios al colindelor, nu ne lasa visele sa piara si ne da incredere ca puritatea fulgilor de zapada ce danseaza sprintar ne poate face mai buni si mai fericiti.
Si atunci, mi-as dori sa-ti pot oferi in dar, la randu-mi, toata recunostinta si respectul meu pentru ca te straduiesti, odata pe an sa aduci bucurie in inimile tuturor si sa faci lumea mai buna, mai calda, mai fericita.
Corina Ciobanu; cory.prof@yahoo.com
Incerc sa-mi opresc aici sufletul inghetat de amintiri si nins de dorinte pe care am simtit nevoia sa le impartassesc unei fiinte care, in fiecare an, in clinchetul cristalin al clopoteilor si sub vraja zapezilor troienite, isi aduce aminte sa ma mai faca inca sa simt ca traiesc si sa-mi doresc sa fiu eu insami.
Iti multumesc, draga Mosule, ca m-ai facut sa inteleg ca, indiferent de anotimp, indiferent de negura vremii, oriunde te vei afla si oricat de sarac sau bogat ai fi in ganduri si-n simtiri, nu conteaza ceea ce vei primi in dar de Craciun caci cel mai important lucru este ceea ce stii sa oferi si ca Spiritul Craciunului il poti regasi in fiecare zi, in fiecare clipa si-n fiecare suflare omeneasca- trebuie numai sa-ti doresti.
Deci ce-mi doresc eu de Craciun?
Imi doresc ca de sub zapezi sa rasune colindele, ca fiecare zi a vietii sa ne viscoleasca pleoapele cu fiori de speranta si sa ninga peste noi toti cu Iubire, Incredere, Fericire!
Cu respectul cuvenit,
Corina